CIORBĂ RĂDĂUȚEANĂ

Cantitățile sunt aproximative pentru 5-6 porții:

  1. Carne de pui (calitatea I) 400 grame;
  2. Orez cu bob rotund 100 grame;
  3. Ceapă albă 100 grame;
  4. Ouă 2 bucăți
  5. Morcovi 100 grame;
  6. Pătrunjel rădacina 75 grame;
  7. Păstârnac rădăcină 7 5 grame;
  8. Țelină rădăcină 75 grame;
  9. Smântână 100 grame;
  10. Pătrunjel verde 50 grame;
  11. Mărar verde 50 grame;
  12. Borș 1 Litru sau Lămâie 50 grame;
  13. Supă de oase 1 Litru;
  14. Sare 20 grame.

Activități pregătitoare:

  1. Borșul se fierbe și se strecoară;
  2. Supă de Oase;
  3. Oule, se spală, se dezinfecteză, se trec prin jet de apă rece și se separă albușurile de gălbenușuri de la 2 ouă;
  4. Ceapa se curăță și se spală și se taie mărunt;
  5. Carnea se spală, se taie mărunt;
  6. Morcovii, pătrunjelul rădacină, păstârnacul rădăcină și țelina rădăcină se spală și se taie mărunt;
  7. Pătrunjelul verde și leușteanul verde se curăță, se spală și se taie mărunt;
  8. Orezul se curăță (se separă de impurități), se spală.

Preparare:

  • În 2 Litri apă sau 2 Litri supa de oase, se fierbe carnea cu sarea, la foc moderat ( temperatura de fierbere circa 100 grade Celsius) când aceasta este pe jumătate fiartă se adugă morcovii, se adugă orezul, pătrunjelul rădacina, păstârnacul rădăcină, țelina rădăcina și ceapa care au fost taiate mărunt în activitatea pregătitoare;
  • când carnea și legumele sunt fierte se aduagă borșul si se mai lasă 2 minute la fiert ;
  • Se prepară o compoziție din smântână, 2 gălbenușuri de ou și se adaugă la ciorbă, se tine la fiert aproximativ 5 minute ( temperatura de fierbere 75 grade Celcius);
  • după ce a fiert se adugă patrunjelul și mărarul verde, se aține acoperit 10 minute.

Ciorba astfel obținută se servește FIRBINTE, iar dacă se preferă, puteți servi Ciorba cu mujdei de usturoi.

 

vedeti si reteta de la http://harnica.ro

 

CHEILE ZUGRENILOR

Cheile Zugrenilor,

chei ale Râului Bistrița pe parcursul celor 279 de km, Râul Bistrița, străbate diverse formațiuni geologice care au dus la apariția unor chei de un pitoresc deosebit între Obcina Suhard și Obcina Mestecăniș, unde se face legatura prin pasul Prislop (cel mai înalt pas carosabil -din Carpații Orientali) catre Munții Maramureșului, iar între Pietrosul Bistriței și Giumalau se formează aceste minunate chei ale Bistriței.

BORȘ MOLDOVENESC

Cantitățile sunt aproximative pentru 5-6 porții:

    1. Carne de vită superioară (calitatea I) 300 grame;
    2. Ceapă albă 100 grame;
    3. Morcovi 100 grame;
    4. Pătrunjel rădăcină 75 grame;
    5. Păstârnac rădăcină 75 grame;
    6. Țelină rădăcină 75 grame;
    7. Castraveți murați 100 grame;
    8. Pătrunjel verde 50 grame;
    9. Leuștean verde 50 grame;
    10. Borș 750 grame;
    11. Sare 20 grame.
  • Activități pregătitoare:
  1. Ceapa se curăță, se spală și se taie mărunt;
  2. Carnea se spală, se taie mărunt;
  3. Morcovii, pătrunjelul rădăcină, păstârnacul rădăcină și țelina rădăcină se curăță, se spală și se taie mărunt;
  4. Pătrunjelul verde și leușteanul verde se curăță, se spală și se taie mărunt;
  5. Castraveții murați se spală, se curăță de coajă și de semințe, se taie și se opăresc.

Preparare:

  • În 1,5 litri apă (sau în 1,5 litri supa de oase), se fierbe carnea cu sarea, când aceasta este pe jumătate fiartă se adaugă morcovii, pătrunjelul rădăcină, păstârnacul rădăcină, țelina rădăcină și ceapa care au fost tăiate mărunt în activitatea pregătitoare;
  • când carnea și legumele sunt fierte, se adaugă BORȘUL (a se vedea rețeta de preparare), după care se mai lasă 10 minute la fiert ;
  • când  focul a fost oprit, se adaugă leușteanul și mărarul verde, și se ține acoperit 10 minute.

Borșul Moldovenesc astfel obținut se servește FIERBINTE

BORȘ

Cantitățile sunt aproximative pentru 10 litri

  1. Drojdie de bere 20 grame;
  2. Mălai superior 500 grame;
  3. Tărâțe de grâu 1000 grame;
  4. Pâine neagră 200 grame.

Activități pregătitoare:

  • Mălaiul se cerne;
  • Pâinea se taie felii, și se rumenesc pe plită.

Preparare:

  1. În 700 ml apă călduță, se amestecă drojdia de bere cu aproximativ 150 grame de tărâțe, până se obține o pastă. Se lasă la dospit până la 6 ore;
  2. Restul de tărâțe se amestecă cu 3 litri de apă caldă și se lasă la dospit 3 ore;
  3. Cele două substanțe obținute la punctul a și la punctul b, se amestecă într-un butoi sau într-un borcan de sticlă, se adăugă aproximativ 5-6 litri apă clocotită;
  4. Se acoperă vasul și se lasă să se limpezească;
  5. Pentru a pregăti alte cantități de borș, se folosește jumătate din compoziția rămasă și se adaugă 250 grame mălai și 500 grame tărâțe.

BORȘUL OBȚINUT SE FOLOSEȘTE LA PREGĂTIREA DIFERITELOR PREPARATE.

Supă de Oase

Cantitățile sunt aproximative pentru 5-6 porții:

  1. Oase cu maduvă 2,5 kg
  2. Morcovi  500grame;
  3. Ceapa albă 250 grame;
  4. Ceapaă rosie 250 grame;
  5. Țelină rădăcină 500 grame;
  6. Păstârnac rădăcină 250 grame;
  7. Pătrunjel rădăcină 250 grame;
  8. Piper boabe   5 grame;
  9. Sare neiodată 25 grame.

Activități pregatitoare:

  • oasele se spală și se taie bucăți, se opăresc și se spală din nou cu apă rece.
  • Morcovii, ceapa, țelina, pătrunjelul și păstîrnacul se curăță și se spală cu apă rece. Legumele se spală întregi, cu menținerea în apă rece cât mai scurt timp, pentru evitarea perderilor de săruri minerale sau vitamine solubile în apă;

Preparare:

  • Oasele se fierb în 3 litri de apă cu sare și se îndepărtează spuma în procesul de fierbere obișnuită (legumele se pun la fiert numai în apă clocotită);
  • Timp de fierbere aproximativ trei ore, la foc moderat ( temperatura de fierbere circa 100 grade Celsius);c
  • Se adaugă legumele (Morcovii, ceapa, țelina, pătrunjelul și păstîrnacul) și piperul boabe, se fierbe circa 1 oră;
  • Supa astfel obținută se strecoară.

SUPA DE OASE SE FOLOSEȘTE LA PREPARAREA ALTOR REȚETE.

 

CIORBĂ CU PERIȘOARE (À LA GREC)

Oriunde vă veți afla pe acest tărâm al BISTRIȚEI, veți putea găsi o ciorbă cu perișoare (À LA GREC), dar mai jos găsiți rețeta pe care vă invit să o preparați:

Cantitățile sunt aproximative pentru 5-6 porții:

  1. Carne de vită superioară (calitatea I) 250 grame;
  2. Orez cu bob rotund 100 grame;
  3. Ceapă albă 100 grame;
  4. Ouă 3 bucăți
  5. Morcovi 100 grame;
  6. Pătrunjel rădăcină 75 grame;
  7. Păstârnac rădăcină 75 grame;
  8. Țelină rădăcină 75 grame;
  9. Smântână 100 grame;
  10. Pătrunjel verde 50 grame;
  11. Mărar verde 50 grame;
  12. Lămâie 50 grame;
  13. Supă de oase 1 Litru;
  14. Sare 20 grame.

Activități pregătitoare:

  1. Supă de Oase;
  2. Ceapa se curăță, se spală și se taie mărunt;
  3. Carnea se spală, se taie, se toacă împreună cu 50 grame ceapă tăiată;
  4. Morcovii, Pătrunjel rădăcină, Păstârnac rădăcină și Țelină rădăcină se spală și se taie mărunt;
  5. Orezul se curăță (se separă de impurități), se spală, iar 50 de grame se opăresc;
  6. Pătrunjelul verde, Mărarul verde se curăță, se spală și se taie mărunt;
  7. Ouăle, se spală, se dezinfectează, se trec prin jet de apă rece și se separă albușurile de gălbenușuri de la 2 ouă;
  8. Lămâia, se spală și se extrage sucul.

Preparare:

  • În supa de oase, se fierb Morcovii, Pătrunjelul rădăcină, Păstârnacul rădăcină și Țelina rădăcină care au fost tăiate mărunt în activitatea pregătitoare;
  • În carnea tocată se adaugă 1 (un) ou, sare, pătrunjel verde, și orezul opărit. Se amestecă pentru omogenizare și se porționează prin rotunjire, apoi se așează pe o tavă;
  • Când legumele sunt fierte pe jumătate, după aproximativ 1 oră , la foc moderat ( temperatura de fierbere este de circa 100 grade Celsius), se adaugă restul de orez și perișoarele care au fost așezate pe o tavă, și se mai țin la fiert aproximativ 30 minute;
  • Se prepară o compoziție din smântână, 2 gălbenușuri de ou și se adaugă la ciorbă, se tine la fiert aproximativ 10 minute ( temperatura de fierbere 75 grade Celsius);
  • După oprirea focului se adaugă sucul de lămâie și mărarul verde.

Ciorba astfel obținută se servește FIERBINTE.

 

Râul Bistrița

             Cuvântul BISTRIȚA înseamnă Apă Repede si este de origine slavona. Râul Bistrița, dintre râurile Romaniei, este cel mai lung curs montan și are o lungime de circa 288 Km. Bistrița, strabate un relief foarte variat. De la masive muntoase înalte precum Munții Rodnei, Munții Călimani, Munții Bistriței. La masive muntoase mijlocii și mici precum Obcina Suhardului la apus, strajuit de Vârful OMU, și de Obcina Mestecănișului, la răsărit, ce leagă Munții Maramureșului prin PASUL PRISLOP (cel mai înalt pas carosabil din Carpații Orientali), și a Munților Stânișoarei și Tarcăului.  Până la depresiuni intramontane adică depresiunea Dornelor, depresiunea Bilborului și depresiunea Borsecului, și până la cele subcarpatice adică Cracău Bistrița.

          Pe parcursul celor 279 de km, Râul Bistrița, străbate diverse formațiuni geologice care au dus la apariția unor chei de un pitoresc deosebit între Obcina Suhard și Obcina Mestecăniș, unde se face legatura prin pasul Prislop (cel mai înalt pas carosabil -din Carpații Orientali) catre Munții Maramureșului, iar între Pietrosul Bistriței și Giumalau se formează aceste minunate chei ale Bistriței. Principalii afluenții ai Bistriței: râul Dorna cu o lungime de 49,5 Km, râul Neagra Șarului cu o lungime de 35 Km, râul Neagra Broștenilor cu o lungime de 42 km, râul Bitricioara cu o lungime de 55Km, râul Bicaz cu o lungime de 35 Km, râul Tarcău cu o lungime de 32 Km și râul Cracău cu o lungime de 59 Km.

ROMANIA PITOREASCĂ 

ÎN MUNȚII NEAMȚULUI 

CHEILE ZUGRENI, chei ale Râului Bistrița

DRUMEȚULE, aici vei găsi adevărate puncte de reper

DRUMETULE, dacă dorești poți consulta trasee turistice în NEAMȚ

MÂNĂSTIREA DE PESTE VALE

      Biserica de la Văleni din Piatra Neamţ,  o capodoperă a arhitecturii populare în lemn, lăcaşul este ridicat din brâne de stejar şi de brad, aşezat pe tălpi straşnice de stejar şi fixat pe o fundaţie de piatră.

     Bârnele solide sunt încheiate la colţuri în cheotori.  Acoperişul larg, din şindrilă, a protejat pereţii asemeni unei umbrele uriaşe.

Considerata cea mai veche biserică de lemn din judeţul Neamţ,  un monument uitat, la fel ca şi biserica de lemn de la Putna, dăinuie într-un anonimat ce nu ne face cinste.
Legenda bisericii, păstrată în tradiţia locului, spune că, sub umbra Cernegurei, pe malul drept al Bistriţei, Petru Rareş punea piatra de temelie a unei bisericuţe de lemn modeste, pe care, mai apoi, Alexandru Lăpuşneanu a refăcut-o, a înzestrat-o, închegând aici o obşte de maici.

     Mănăstirea Peste Vale i-au spus localnicii şi aşa i-a rămas numele până târziu in trecut, Biserica din Valeni avea numele de VÎNĂTORI (din secolul al XV-lea), sau MÂNĂSTIREA DE PESTE VALE.