Meleaguri De Legendă

AG00013_        Sunt locuri și locuri care nu mai au nevoie de recomandări.  Simpla enunțare a numelui îți amintește de ceva cunoscut, evocă fapte de mult întâmplate, ceva despre care ai mai auzit vorbindu-se și cu alte ocazii.

          Dacă, intrăm în istoria de piatra și apoi în cea scrisă a acestor meleaguri, unde condițiile climatice, natura reliefului și fauna au atras omul din cele mai vechi timpuri, vom afla cu infiorare și cu mândrie, că  s-au dezvoltat și păstrat principalele izvoare arheologice de autenticitate ale neamului nostru dintodeauna.

                                      Peisajul acestor meleaguri, oferit de râul Bistrișa, este descris de istoricul Nicolae IORGA, astfel:

„Pe tot acest pământ minunat, stăpânul, podoaba, viața, mișcarea e   BISTRIȚA, …. , care plutește regal sub straja Munților.  Mari percepatori de frumuseți, domnii cei vechi ai neamului nostru și -au însemnat evlavia pe malurile Bistriței. Ici și colo pe înălțimi, acolo unde în alte țări stau pânditoare castele de prada, priveghează aici lacașurile pașnice de rugaciune”,HH01196A

Aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu, cu așezările omenești care sunt ivite din zorii înegurați ai omenirii (cu aproximativ 40.000 mi ani în urmă) și-au păstrat cu grijă blazoanele îndepărtatei sale origini.
Stau mărturie topoare de piatră lustruită din epoca de piatră, unelte din roci silicoase din perioada paleoliticului superior, numeroase materiale din epoca neolitică, ceramica pictată la un înalt nivel tehnic, și cu un efect artistic aprope unic din Cultura Precucuteniana cu o vechime de aproximativ 20.000 de ani în urmă, colecția de ceramică bicromă pictată în alb și roșu, colecția de ceramică tricromă pictată în alb-roșu-negru, adică cultura CUCUTENI cu Hora de la Frumușica, vasele Fructieră, vasul suport de la Izvoare, etc. cu o vechime de aproximativ 10.000 de ani în urmă.

Urme de cetăți Dacice pe aceste locuri, la Piatra Neamț find 3 astfel de așezări. Săpăturile arheologice au confirmat că la Bâtca Doamnei a fost sediul unei puternice Cetăți Dacice de piatră cu ziduri groase de până la 3,5 metri, în secolul I î.e.n și secolul I e.n.. Altă cetate dacică a fost descoperită și cercetată de Nicolae Iorga, pe dealul Cozla, iar cea de a treia Cetate Dacică de piatra a fost descoperită în urma săpăturile arheologice pe dealul Bolovoaia din Văleni Piatra Neamț.

Bâtca Doamnei își va păstra peste veacuri măreția, gloria, slava de legendă și mister. Poziția strategică a acestei Cetăți, arată că în secolul al XIII-lea pe aceste culmi au fost înălțat un punct de strajă. Această Cetate de la Bâtca Doamnei fiind dovada de temei, că o sută de ani înainte de întemeierea Moldovei, exista aici în dreapta Bistriței, un puternic cnezat al acestei văi, cu rolul de a apara și de a se împotrivi cu strășnicie, acelora ce-i încalcau hotarele. Această așezare a fost îndrăgită de doamnele stăpânilor Moldovei, credem cu tărie că ar fi vorba de soția lui Alexandru Cel Bun, Doamna Ana, care a stat multă vreme la Mânastirea Bistrița din apropiere, unde își dorm de peste cinci sute de ani, somnul cel de veci.